SORICELUL SI CAPCANA

 ,, Prin orificiul mic din perete, șoricelul se uită la fermierul și soția lui care deschideau un pachet.

- Ce mâncare o fi? s-a întrebat șoricelul.

A rămas șocat când a văzut că era o capcană pentru șoareci.

Șoricelul a fugit ca să-i avertizeze pe toți cei care locuiau la fermă.

-Există o capcană pentru șoareci în casă! Există o capcană pentru șoareci în casă!

Găina a ridicat capul și a spus:

-Domnule șoarece, înțeleg că acest lucru este grav pentru dumneavoastră, dar pe mine nu mă ingrijorează. Nu mă deranjează deloc.

Șoricelul s-a dus la porc și i-a spus:

-Există o capcană de șoareci în casă! Există o capcană de șoareci în casă!

Porcul, mai empatic, a spus:

-Îmi pare foarte rău, domnule șoarece, dar nu pot face altceva decât să mă rog. Vă asigur că veți fi in rugăciunile mele. Șoarecele atunci s-a dus la vacă:

-Există o capcană de șoareci în casă! Există o capcană de șoareci în casă!

Vaca a spus:

-Ohh... Domnule șoarece, îmi pare rău pentru tine, dar nu mă deranjează.

Șoricelul, trist, speriat și descurajat s-a întors în casă pentru a înfrunta singur capcana fatidică.

În timpul nopții a auzit un zgomot ciudat care a răsunat în toată casa; un zgomot ca cel al unei capcane care își prinde prada. Soția fermierului s-a ridicat imediat să vadă ce va găsi. În întuneric, nu a văzut că era un șarpe veninos cu coada prinsă în capcană. Șarpele a mușcat-o pe soția fermierului, care a facut febră mare. După cum mulți știu, în cultura țărănească, febra este vindecată cu supă proaspătă de găină, așa că fermierul a ieșit cu cuțitul în ogradă pentru a-și procura ingredientul principal al supei: găina.

Cu toate acestea, boala soției sale nu a dispărut. Mulți prieteni au venit să o viziteze pentru a o incuraja. Casa era mereu plină și pentru a hrăni pe toată lumea, fermierul a trebuit să taie porcul. După câteva zile soția lui a murit și atât de mulți oameni au venit la înmormântarea sa, încât fermierul a trebuit să măcelărească și vaca pentru a oferi prânzul tuturor. Șoricelul, prin gaura mică din perete, privea totul cu mare tristețe.

Morala:

Data viitoare, când simți că cineva se confruntă cu o problemă și crezi că nu te preocupă, amintește-ți că atunci când unul dintre noi este lovit, suntem cu toții în pericol. Suntem cu toții implicați în această călătorie numită viață.

A avea grijă unul de celălalt este o modalitate de a ne încuraja și de a ne susține reciproc. Când auzi clopotul, nu întreba pentru cine sună. Sună și pentru tine..."

Ernest Hemingway

Părintele Efrem trăia şi vedea raiul din această viaţă

Părintele Efrem trăia şi vedea raiul din această viaţă

GENEALOGIA PARINTELUI NIFON ( DUNA NEAGU )

 Maria strabunica✝ ( Mita) casatorita cu Moise Radu十= copii Moise  Elena , M  Nicu , M Petrica si M Anton 

M Elena bunica  casatorita cu Ion Stanescu = copii Ion Sofia十 si I Lucia

Ion Lucia mama  casatorita cu Duna Tanase十 = copii Duna Neagu ( crescut de Tanase de  la un an si trecut pe numele  de Duna la 14 ani  , tatal patern fiind Gheorghe Enache  ) 

Duna Neagu casatorit cu B Mirela = copii Duna Cristian Valentin 

Duna Cristian Valentin casatorit cu S Cristina =copii Duna Andrei David 

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Maria sora cu Sandu Paraschiva , Avram Chirita si Sandu Ion (Bucuresti)

Sandu Paraschiva= nu a avut copii 

Avram Chirita =copii A Marin , A Marioara , A Geta .

Ion nu a avut copii

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

A Marin = copii? 

A Marioara = copii Cristi , Brandusa 

A Geta = copii Corina ,Simona 

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Ion Sofia✝ =copii Cornelia 

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

                                                                            Moise Nicu = copii Viorel , Eugen , Dan 

   Moise Maria casatorita cu Moise Radu          Moise Elena = copii Ion Sofia si Ion Lucia           

                                                                             Moise Anton =copii Cornelia 

                                                                             Moise Petrica = copii Viorel 

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Duna Tanase nascut din parinti Duna Ion si Alexandra ✝(adormiti toti ) frati D Aurel , Maria, Neagu 

“Minune a lui Dumnezeu! Așa ceva n-am văzut în treizeci de ani de meserie!!!“

 

Din Maica Domnului Apărătoarea Noastră, ed. Ortodoxia, București 2015, p.39-41

Articol relatat de portalul ortodox.md   Un preot din Sibiu mi-a povestit că s-a rănit cu o sapă la piept, rana atingând și mamelonul. Doctorii i-au spus că nu e nici o problemă, dar apoi rana s-a cronicizat, iar o jumătate de an mai târziu a fost diagnosticat cu cancer.

Uluit și înfricoșat, preotul nu a acceptat diagnosticul, ci a mers la Tg. Mureș și la București, peste tot primind aceeași sentință, ba mai mult spunându-i-se că boala s-a întins, având metastaze în organism. Se apropia de moarte. Înnebunit de durere, având doi copii mici, preotul nu a disperat. Auzise de la o credicioasă de icoana făcătoare de minuni de la Hadâmbu, care plânge cu mir și vindecă toată durerea și întristarea.

A plecat cu mașina la Hadâmbu, a mers toată noaptea, unde a căzut la picioarele Maicii Domnului, rugând-o să îi idea viață pentru a-și crește copiii. După o jumătate de ceas de plâns și de rugăciune, a simțit o adiere de vânt răcoritor pe fața lui, ca o mireasmă de mir ceresc, și a înțeles că Maica Domnului îl ascultase.

S-a ridicat în picioare, a mulțumit Fecioarei îndurărilor și a plecat acasă. Aici a postit post negru, numai cu apă, timp de șapte zile, rugându-se mereu Maicii lui Hristos. După cele șapte zile, a mers, cu inima strânsă, la Spital pentru o nouă expertiză.

Doctorul – care îl cunoștea – i-a zis:

“Hai Dom Părinte, te văd om serios, ce te mai controlezi atâta? Ți-am spus. Ai cancer și metastaze. Pregătește-te de moarte. Ce mai, ești om în toată firea!“.

După radiografie, doctorul plictisit, s-a uitat așa într-o doară la filme. A încremenit. Gura i s-a încleștat. Arăta speriat filmul, iar preotul nu pricepea nimic. Într-un târziu a exclamat: “Minune a lui Dumnezeu! În loc de formațiunile canceroase, nu mai sunt decât niște cicatrici. Așa ceva n-am văzut în treizeci de ani de meserie!!!“.

Preotul a izbucnit în plâns. Era atât de zdrobit de durere și de cutremur încât a căzut jos, acolo în spital și a rămas așa multă vreme. Apoi a simțit din nou adierea de lumină pe care o simțise la Hadâmbu. Așa i s-a confirmat lucrarea minunată a Maicii Domnului. S-a ridicat și a plecat acasă.

O putere nevăzută, o bucurie îi susura în suflet, un izvor de îndurări se deschisese în el. Simțea nevoia să strige pe străzi minunea întâmplată cu el, să salte de bucurie, să spună tuturor cum s-a născut din nou. Simțea nevoia să ajute și el pe alții, să dăruiască lumină și bucurie, ajutor celor în suferință. Dar știind că este neputincios, a jurat în fața icoanei Maicii Domnului că va purta cu el toată viața filmele care arătau clar că era năpădit de cancer și diagnosticul multiplu declarat indubitabil la Sibiu, la Tg. Mureș și la București, și filmele de după minune, cu cicatricile de pe trupul lui, ca niște urme de răni ale păcatului, tămăduite, miruite de mâinile Maicii lui Dumnezeu. Și oriunde se va afla a jurat că va povesti, ca un misionar, minunea cea mare pe care Maica Domnului a săvârșit-o cu el. Așa mi-a istorisit și mie. Și îmi spunea: “E atât de simplu să ceri cu toată inima! E atăt de simplu să te vindeci! E atăt de ușor să ceri de la mama ta laptele cel sfânt al vindecării“.

Oameni paralizați, bolnavi de cancer, sfâșiați de greutățile vieții sau care și-au pierdut sensul pe acest pămant, oameni cu păcate grele, cu neputință de purtat pe pământ, au cautat o ultimă alinare la icoanele făcătoare de minuni. Ajutați de cei dragi, au venit de la sute de kilometri să se roage la icoana Maicii Domnului de la Hadâmbu. Dumnezeu, pentru credincioși, este mai viu ca niciodată, iar minunile se petrec într-o taină greu de înțeles pentru o minte care nu cunoaște tainele dumnezeiești.

Din Maica Domnului Apărătoarea Noastră, ed. Ortodoxia, București 2015, p.39-41

Articol relatat de portalul ortodox.md

Sărbătoarea Sfintei Cuvioase Parascheva (Iași, 14 octombrie 2021) | Comunicat de presă

 Venind în întâmpinarea celor ce-și vor îndrepta pașii spre Iași pentru a participa la sărbătoarea din 14 octombrie și ținând cont de contextul epidemiologic în care ne aflăm, Mitropolia Moldovei și Bucovinei anunță şi anul acesta o serie de măsuri menite să protejeze, în condițiile actuale, sănătatea pelerinilor:

Foto: pr. Silviu Cluci

Anul acesta s-au împlinit, pe 13 iunie, 380 de ani de când, prin străduinţa binecredinciosului Domn Vasile Lupu al Moldovei, Iaşul este binecuvântat de prezenţa şi ocrotirea moaştelor Sfintei Cuvioase Parascheva.

Venind în întâmpinarea celor ce-și vor îndrepta pașii spre Iași pentru a participa la sărbătoarea din 14 octombrie și ținând cont de contextul epidemiologic în care ne aflăm, Mitropolia Moldovei și Bucovinei anunță şi anul acesta o serie de măsuri menite să protejeze, în condițiile actuale, sănătatea pelerinilor:

1) Pentru a se evita o concentrare a închinătorilor de-a lungul a doar câteva zile, încă de vineri, 8 octombrie, ora 6.00, racla cu sfintele moaște va fi scoasă din Catedrala Mitropolitană în cadrul unei procesiuni și va fi depusă în baldachinul special amenajat, unde va rămâne timp de o săptămână, până pe 15 octombrie. Alături de racla cu sfintele moaște ale Ocrotitoarei Moldovei va fi și racla cu sfintele moaște ale Sfântului Gheorghe Pelerinul, cel a cărui canonizare a fost proclamată în 2018. Fiecare închinător va primi câte o iconiță purtând chipurile celor doi sfinți și publicația „Ghidul pelerinului”, realizată în colaborare cu Primăria Municipiului Iași.

2) Va exista un culoar unic de acces către sfintele moaște, pe unde va putea intra câte o persoană, la distanță una de cealaltă. După ce vor trece de baldachinul în care se află sfintele moaște, printr-un culoar separat, pelerinii vor fi îndrumați către ieșirea din zona Ansamblului Mitropolitan. Credincioșii vor purta mască protectoare, iar cei care nu au una li se va oferi o mască de către voluntari.

3) De-a lungul traseului pelerinilor vor exista dozatoare automate cu dezinfectant pentru mâini.

4) Așa cum se întâmplă deja, cei care doresc să se închine în Catedrala Mitropolitană o pot face tot pe un culoar unic de intrare, cu ieșire separată, pe care poate intra câte o persoană, astfel încât să se poată respecta regula distanțării fizice. Este un flux continuu doar pe acest culoar; credincioșii nu se pot opri să stea în Catedrală.

5) Slujbele obișnuite din aceste zile se desfășoară nu în Catedrală, ci în aer liber, într-o zonă special amenajată.

6) În curtea Catedralei Mitropolitane se vor lua, de asemenea, măsuri pentru a se evita staționarea și orice fel de aglomerări de persoane.

7) În data de 14 octombrie 2021, ziua de prăznuire a Sfintei Cuvioase Parascheva, slujba Sfintei Liturghii va fi oficiată, începând cu ora 9.30, pe un podium amplasat pe Bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt, în dreptul altarului Catedralei Mitropolitane. În zonă vor fi amenajate culoare de acces pentru cei care vor dori să participe la slujbă și care, în număr restrâns, vor putea să intre în spații delimitate – astfel încât să nu se creeze grupuri mari de persoane și să se poată păstra distanța recomandată de autorități. Slujba va putea fi urmărită și de la distanță pe câteva ecrane de mari dimensiuni amplasate în această zonă.

Reprezentanții instituțiilor de presă vor avea acces la hramul Sfintei Parascheva pe baza legitimațiilor de serviciu, cu rugămintea de a trimite anterior, pentru a putea comunica mai eficient, pe adresa presa@mmb.ro, datele de contact: instituția de presă, numele și prenumele jurnalistului, funcția, adresa de email și un număr de mobil. Zonele de acces și alte informații vor fi comunicate de organizatori la fața locului.

Biroul de Presă al Arhiepiscopiei Iaşilor 

Despre viata omului cu un cioban si un filosof

 - Zâua bună, zice ciobanul.

- Bună ziua, zice și filosoful.

Amândoi se așează și se pun pe contemplat.

- De la oraș vii? întreabă ciobanul.

- De la oraș.

- Dar tot mai bine-i în natură!

- Este.

- Și ce lucri tu la oraș?

- Studiez.

- Apăi ce studiezi?

- Viața omului.

- Și ies parale din asta?

- Iau un salariu. Cam mic, ce-i drept.

- Așa studiu fac și eu când stau pe prispă. Și nu iese niica. E bine la voi la oraș...

- Eu am mers la școli ca să pot lua bani pentru asta.

- Multă școală ai făcut?

- Multă.

- Apăi zâ-mi și mie cum ți-o ieșit la studii că e viața omului?

- E greu de spus, așa, în două vorbe...

- Încearcă în trei.

- Vezi tu, bade, ce fac eu e să mă gândesc la cum sunt lucrurile care nu sunt evidente. Cum ar fi de exemplu cum poate fi omul fericit, și când e, de ce e...

- Dacă-i sunt sănătoși copiii și-l iubește muierea de ce n-ar fi?

- Cum să îți zic eu? se străduie filosoful... Ție ți-a venit așa vreodată un dor de ducă? sau o jale și să nu știi ce-i cu ea?

- Mi-a venit. Dar am zis că trece, și-o trecut.

- Dar să te gândești tu că viața se duce și să simți durere?

- Apăi doare, dacă șezi degeaba, dar pui mâna pe coasă și îți iei gândul.

- Dar când vezi că se întâmplă ceva nedrept nu vrei să schimbi acel lucru?

- Ce e nedrept? dacă tot ce ne e dat de la Dumnezeu vine? Poate socoți doar tu că e nedrept.

- Nu știm dacă există Dumnezeu sau nu.

- Apăi știm cu sufletul, nu cu mintea.

- Nu știm nici dacă există suflet!

- Cum să nu știm? Când te doare că trece viața și te temi că nu te iubește muierea și că e nedreaptă lumea, unde te doare dacă nu în suflet? Ptiu, drace, că ai făcut atâta școală, mai iei și bani să studiezi viața și tare prost mai ești! "