sâmbătă, 4 iunie 2016

Scrisoare deschisă către PF Daniel despre Sinodul din Creta

Către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel,
Arhiepiscop al Bucureştilor, Mitropolit al Munteniei şi Dobrogei,
Locţiitor al Tronului Cezareei Capadociei şi Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române,
Şi Preşedinte al Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române
Şi către Înaltpreasfinţiţii şi Preasfinţiţii membri ai Sfântului Sinod
al Bisericii Ortodoxe Române

Preafericite Părinte Patriah,
Înaltpreasfinţiile şi Preasfinţiile Voastre,
Vă scriem cu cea mai aleasă preţuire, cu fiiască dragoste şi supunere, în vederea întrunirii „Sfântului şi Marelui Sinod” la Academia Ortodoxă din Creta, în localitatea Kolymbari din Kissamos, Creta, în perioada 17-27 iunie 2016, în legătură cu care, luând cunoştinţă de textele pregătitoare presinodale şi regulamentul de organizare, suntem neliniştiţi pentru următoarele motive:
1. Neparticiparea tuturor episcopilor Bisericii;
2. Faptul că acest Sinod nu se va numi ecumenic şi deci, implicit, va evita recunoaşterea Sinoadelor al Optulea şi al Nouălea Ecumenic (întrunite în vremea Sfântului Fotie cel Mare şi respectiv a Sfântului Grigorie Palama);
3. Faptul că acest Sinod se autodeclară „ultimul criteriu de judecată în probleme de credinţă”, deşi în acelaşi timp se afirmă că nu va discuta dogme, adică se consideră pe sine infailibil înainte de a fi receptat de pliroma Bisericii şi fără a fi următor Sinoadelor ecumenice şi locale şi învăţăturii Sfinţilor Părinţi;
4. Prezenţa observatorilor heterodocşi la acest Sinod, practică care imită Conciliul Vatican II;
5. Textele documentelor conţin ambiguităţi şi contradicţii grave (Biserica este Una şi în acelaşi timp există şi alte Biserici, folosindu-se nepermis termenul de Biserici pentru heterodocşi într-un text sinodal panortodox). După cum afirmă Mitropolitul Serafim al Kythirelor şi Antikythirelor,[1] folosirea termenului de Biserici pentru heterodocşi poate fi interpretată în spiritul ideilor lui Karl Rahner (organizator al Conciliului Vatican II alături de Yves Congar), preluate şi de Mitropolitul Ioan Zizioulas al Pergamului, şi anume: teoria „Bisericilor nedepline” (unele mai aproape şi altele mai departe de deplinătate în raport cu Biserica deplină), teoria „Bisericilor surori”, teoria „celor doi plămâni ai Bisericii”, şi aşa-numita „teologie baptismală” (care recunoaşte botezul heterodox);
6. Faptul că documentele nu urmează poziţia dintotdeauna a Sfinţilor Apostoli şi a Sfinţilor Părinţi, ocolind cuvântul „erezie”, deşi acesta nu exprimă ură, ci o stare de fapt;
7. Folosirea termenului de Biserică ca terminus technicus, care nu se justifică într-un text sinodal, deoarece ar reprezenta o ipocrizie să-i numim în mod diplomatic pe heterodocşi Biserică, deşi nu-i considerăm a fi Biserică, lipsindu-i în acest mod de Adevărul mântuitor;
8. Pomenirea laudativă şi elogierea „Consiliului Mondial al Bisericilor” (CMB) în mod sinodal, care este inadmisibilă, deoarece Biserica ortodoxă are de pierdut prin participarea la acest Consiliu; pentru că dorinţa de a da mărturia cea bună nu a dat roade, ci dimpotrivă, Biserica ortodoxă a fost vătămată, semnându-se documente ce prejudiciază învăţătura Bisericii şi în acelaşi timp pun piedici în răspândirea credinţei celei adevărate; deoarece grupările protestante care fac parte din CMB nu doresc să-şi schimbe eclesiologia lor datorită prezenţei Bisericii ortodoxe, ci doresc convieţuirea şi recunoaşterea reciprocă ca Biserici; pentru că Biserica ortodoxă este în CMB un Corp străin într-un sistem protestant;
9. Eludarea canoanelor prin permiterea căsătoriilor mixte între ortodocşi şi heterodocşi;
10. Lipsa transparenţei şi a dialogului cu pliroma Bisericii.
Având în vedere toate acestea, vă cerem cu smerenie ca Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române să se aplece cu mare atenţie asupra studiului textelor presinodale adoptate la Sinaxa Întâistătătorilor Bisericilor autocefale de la Chambésy-Geneva (21-28 ianuarie 2016), aşa cum au procedat Biserica Ortodoxă a Greciei, Biserica Ortodoxă a Bulgariei, Biserica Ortodoxă a Georgiei, Biserica Ortodoxă Rusă din afara Rusiei (ROCOR) şi, cel mai recent, Patriarhia Moscovei, care au amendat aceste texte ca fiind neortodoxe. De asemenea, cerem condamnarea învăţăturilor neortodoxe şi a participării Bisericii ortodoxe la CMB. Cerem amânarea Sinodului Panortodox pentru a avea timp pentru refacerea regulamentului de organizare a sinodului (participarea tuturor episcopilor; fiecare episcop să aibă drept la cuvânt şi drept de vot) şi pentru rescrierea textelor pregătitoare în duhul Sfinţilor Părinţi ai Bisericii. Iar dacă se găseşte de cuviinţă, chiar neparticiparea Bisericii Ortodoxe Române la acest Sinod, aşa cum au decis spre exemplu Biserica Ortodoxă Bulgară şi Biserica Ortodoxă Rusă.
Vă mulţumim pentru grija părintească pe care o aveţi faţă de turma pe care o păstoriţi şi vă sărutăm dreapta,
Bucureşti, 3 iunie 2016
Redactat,
Ana Botez