Părintele Cleopa: ”Nimic rău nu te atinge dacă ai trei lucruri”

 

Nici descântecele, nici vrăjitoriile, nici fermecătoriile, nimic, nimic nu poate să-ţi facă nimeni, dacă ai trei lucruri: dacă posteşti sfintele posturi, dacă eşti mărturisit curat şi dacă mergi regulat la biserică. Nu-ţi poate face nimeni niciodată nici un rău. Pot să vină toti dracii din iad că nu au ce-ţi face.

Odată ce te-ai mărturisit şi eşti sub canonul duhovnicului ai intrat în taina lui Iisus Hristos.De aceea când se întâmplă ceva, o sfadă în casă la voi, ori femeia, ori bărbatul, ori un copil, ştii care biruieşte? Ia să-mi spuneţi! Mânca-v-ar raiul! Cel care va zice întâi: „Iartă-mă, mamă, că am greşit” sau „Iartă-mă, bărbate, că am greşit” sau „Iartă-mă, femeie”, acela a biruit pe draci. În măsura în care iartă, e şi el iertat de Dumnezeu.

Nu când ţi-a zice unul „Iartă-mă”, tu să-i zici: „Du-te de aici, lasă că te ştiu eu cine eşti!”, că atunci eşti mai rău decât toţi dracii. Când lui Petru apostolul i se părea că e milostiv, L-a întrebat pe Mântuitorul, Doamne, de câte ori voi ierta pe fratele meu? Până la şapte ori într-o zi? Mântuitorul i-a curmat pentru veşnicie părerea asta: Petre! Nu de şapte ori, ci de şaptezcci de ori câte şapte într-o zi. Adică întotdeauna.

Chiar dacă te-a bătut unul, dacă îi zici „iartă-mă”, ai biruit şi pe diavolul şi pe el. Ţi-ai luat cununa de mucenic, dacă ai cerut iertare. Se întâmplă în viaţa omului, în casă, câte nu se întâmplă? Care îşi cere iertare întâi, acela a biruit. Şi el are plată mare la Dumnezeu şi îl linişteşte pe celălalt.

Sursa: Ne vorbește Părintele Cleopa – 15, Ed. Mănăstirea Sihăstria, 2006, p. 108.

Harul preoției

 De i-ai cere unui înger să te ierte de păcate,

El îndată ți-ar răspunde: “Nu e cu putință, frate, O asemenea putere orice preot a primit, Eu sunt înger plin de slavă, dar n-am fost hirotonit! Eu pot doar să dau povețe, îndemnând la pocăință Pe creștinii care-n suflet au o brumă de credință, Să se ducă fiecare, cât ar fi de păcătos, Să-l dezlege de păcate slujitorul lui Hristos!” De i-ai cere unui înger să-ți slujească-o Liturghie, Cu smerenie îndată duhul ți-ar răspunde ție: “Nu pot să-L cobor pe Domnul în Agnețul din Altar, Numai preoților voștri li s-a dat așa un har, Noi cu mare bucurie coborâm cu slavă mare, Însoțindu-ne Stăpânul jos, în Sfintele Altare, Și ne îndulcim de harul slujbei Sfintei Liturghii Care se oficiază-n mănăstiri și-n parohii!” Vezi, creștine, câtă slavă au primit smeriții clerici Care Îl slujesc pe Domnul, ostenindu-se-n biserici, Că nici îngerii din ceruri, nici alți oameni pe pământ Nu-I slujesc în felul ăsta Dumnezeului Preasfânt?.. Preotu-i menit de Domnul înainte de-a se naște; Lui i-a dat Divinitatea a putea și a cunoaște. Mijlocește pentru lume, stând cu spatele la ea, Și se-ntoarce-apoi cu fața, ca pe Duhul Sfânt să-L dea! Serafim lipsit de aripi, pe Hristos pe mâini Îl ține; Heruvim în haină neagră, este plin de har în sine. Aparține, trup și suflet, întru totul lui Hristos; E colacul de salvare pentru orice păcătos! Fericit creștinul care lucrul ăsta îl pricepe, Și măcar de-aici încolo să-l cinstească va începe, Cunoscând că prin “Părinte” Se arată Dumnezeu Și că unde e un preot este și Hristos mereu! Preot Sorin Croitoru ..... preluat de la Facebook - Paun mirela

Aceste porunci de le vom păzi, părinţilor, ne vom mântui în Domnul!

 Am citit într-un manuscris vechi că Sfinţii Părinţi recomandau douăsprezece porunci fraţilor şi călugărilor din mănăstiri pentru a se mântui. Să le citesc pe rând:

a. Nu avea prietenie cu femeie, ca să nu arzi de focul ei.

b. Nu avea dragoste spre copii tineri, ca să nu cazi în laţul diavolului.

c. Nu avea prietenie cu mai-marele tău, ci te supune şi ascultă porunca lui, iar după faptele lui rele nu face.

d. Nu ieşi adeseori în lume, nici să zici în tine că ai ochiul sufletului curat, că foarte curând îl vei face pe el necurat.

e. Nu bea vin cu dulceaţă întru beţie, ca să nu cazi în urâciunea lui Dumnezeu.

f. Nu mânca de trei ori pe zi, ca să nu se întărească trupul tău şi se va scula cu război tare asupra ta.

g. Nu închide celui străin uşa ta, ca să nu-ţi închidă şi Dumnezeu ţie uşa Sa, căci „cu ce măsură veţi măsura, vi se va măsura vouă”, zice Domnul.

h. Cercetează pe cel bolnav şi neputincios, ca să te cerceteze şi pe tine Dumnezeu, cu darul şi cu mila Sa.

i. Nu dormi mult, ci fii treaz şi te roagă lui Dumnezeu, ca să poţi scăpa de laţurile vrăjmaşului.

j. Slujbele sfintei biserici păzeşte-le cu mare osârdie, că zice Domnul: „Pe cel ce Mă preamăreşte pe Mine şi Eu îl voi preamări pe el”.

k. Păzeşte întru curăţie şi sfinţenie trupul tău şi orice vei cere de la Dumnezeu în curând vei lua.

l. Nu cerca să ai ceva mai mult decât îţi trebuie, ci toate să-ţi fie măsurate cu măsură, după trebuinţă.

Aceste porunci de le vom păzi, părinţilor, ne vom mântui în Domnul!

(Arhimandrit Ioanichie Bălan, Patericul românesc, Editura Mănăstirea Sihăstria, pp. 688-689)

Pavle - Patriarhul Serbiei (1914-2009)-Despre adevărata putere în stat

 Când funeraliile tale arată așa, atunci înseamnă că tu ai fost adevaratul șef al statului. Ce.i drept, acel om mărunțel, la 1.60 m, care era alcătuit dintr.o mână de oase, a fost cu adevarat șeful statului sârb cât a trăit.

A fost extrem de iubit de popor, și pildă bună pentru toți, din toate punctele de vedere. Iși repara singur încălțămintea și hainele calugărești, având un mic instrumentar personal de croitorie și reparații. Iși oferea ,,serviciile,, și altor clerici, atunci când vedea că au nevoie. Scria mărunt pe hârtie, din dorința de a nu face risipă de nici un fel. Făcea economie la orice. Mergea tot timpul cu tramvaiul, cu autobuzul sau pe jos, și foarte rar accepta să călătorească cu mașina. Uneori, mai oprea câte un preot, și îl poftea în mașină, dar refuza să urce, de cele mai multe ori. Odată a venit o doamna în audienţă la el, la Patriarhie, și a observat că avea niște pantofi foarte uzați în picioare. Văzând.o că se uită la pantofi, a întrebat.o: Vă plac pantofii mei? Astăzi în timp ce veneam încoace, i.am găsit abandonați lângă un coș de gunoi, i.am reparat puțin, și iată că arată ca noi. Ulterior doamna a revenit cu o pereche de pantofi noi, să.i ofere în dar, inventând motivul că, Maica Domnului i.a poruncit noaptea trecută, în somn să.i aducă. A întrebat.o pe la ce oră? I.a spus că pe la ora 1, a visat.O. La remarca asta Patriarhul i.a răspuns: Eu am visat.o pe la 4 dimineaţa, și mi.a poruncit să vă spun, să.i dați cuiva care are nevoie de ei. Altădată fiind invitat la o slujbă, a observat că unul din preoți avea rasa ruptă, și i.a spus să treacă în una din zile pe la Patriahie, și i.o va repara. Hotărâse ca la masa de obște a Patriarhie, să nu se pună la masă mai mult de 8 masline. Considera că sunt suficente pentru un adult, și mai ales călugăr. Într.o zi ucenicul său a mâncat mai multe, și i.a spus treaba asta. Patriarhul i.a răspuns: Acum rămâi cu cât ai mâncat, dar maine să.ți aduci aminte, și să le scazi pe cele în plus, din cele 8.Cândva călătorind cu avionul, a trecut printr.o zonă de turbulențe, deasupra oceanului. Preotul care îl însoțea l.a întrebat: Preafericite, dacă se prăbușește avionul în apă? Patriarhul i.a răspuns: Personal aș considera asta un act de dreptate. La câți pești am mâncat în viața asta, ar fi cazul să mă mănânce și ei pe mine.. Indiferent daca se afla în autobuz sau în tramvai, când trecea pe lângă o Biserica se ridica în picioare și se închina. Întrebat fiind de ce se ridică și nu se închină de pe scaun, a răspuns: Când eram în armată și se apropia superiorul, mă ridicam în picioare și salutam, cum as putea să fac altfel când trec pe lângă casa lui Dumnezeu?

P.s. Asta înseamnă adevărata putere, căreia i se supune majoritatea, iar ceilalți care nu se supun, o respectă cu siguranță. Viața ta și faptele, să fie o pildă vie, și poporul te va urma.

C.Movilă 2020

Blestemul Moastelor Sfintei Parascheva

 Putina lume stie ca Moastele Sfintei Parascheva, protectoarea Moldovei, sunt ocrotite, fiind "legate" printr-un greu blestem inca de la aducerea lor la Iasi, in 1641.

In ciuda faptului ca mai multe biserici sau manastiri se "lauda" cu moaste sau particele ale Sfintei Parascheva, moastele se afla la Iasi asa cum au fost aduse in urma cu aproape patru veacuri.

Deruta provine din confuzia care se face intre Sfanta Cuvioasa Parascheva din Epivat si Sfanta Parascheva Mucenita. Spre deosebire de Sfanta Cuvioasa Parascheva (de la Iasi) care a trait la o mie de ani dupa Hristos, Mucenita a trait in secolele III-IV in Grecia, nu departe de Tesalonic. Aceasta a trait in timpul persecutiei pagane si a murit martiric, iar in icoane este reprezentata tinandu-si ochii intr-o mana. Moastele ei sunt raspandite in mai multe locuri, iar particele mai mari sunt adapostite de Manastirea Miclausani.

Afurisenia mitropolitului

Moastele Sfintei Cuvioasa Parascheva nu sunt intacte in racla la care milioane de credinciosi s-au inchinat si se inchina de-a lungul anilor la Catedrala Mitropolitana din Iasi. Din trupul Sfintei s-au luat de la inceput talpile, care au ramas la Patriarhia Ecumenica din Constantinopol si care se afla in prezent la Biserica "Sfintii Imparati Constantin si Elena" din Istanbul.

Dupa cum a confirmat si Mitropolia Moldovei si a Bucovinei, Moastele Sfintei Cuvioase Parascheva se afla la Iasi din anul 1641 si inca de la inceput au fost sigilate de domnitorul Vasile Lupu si de Mitropolitul Varlaam, nefiind deschise niciodata de atunci. Tot atunci s-a pus si un blestem prin care sunt afurisiti (blestemati) cei care ar indrazni sa instraineze fragmente din Sfintele Moaste. "Aceasta interdictie ramane neschimbata", a precizat Mitropolia Moldovei.

De la sosirea lor, Moastele au fost protejate de blestem, iar calugarii Catedralei spun ca acestea se afla intr-un giulgiu in care au fost infasurate de cand au fost aduse. Acest giulgiu este dintr-o panza de in, ros de trecerea anilor, si care are inscris pe el, ca un sigiliu, blestemul lui Vasile Lupu si al Mitropolitului Varlaam: "Blestemat sa fie cel care va imprastia vreodata Moastele Sfintei Cuvioase Parascheva".

Sfintenie prin vesminte

Daca Moastele Cuvioasei nu pot fi dezmembrate sau imprastiate, vesmintele ei se afla peste tot in lume, fiind donate in special bisericilor care-si au hramul pe 14 octombrie.

Un rand se afla chiar la "Trei Ierarhi" din Iasi, pe locul in care a fost asezata initial racla Sfintei. In total, numarul acestor vesminte ajunge la aproape 20. Cele care "imbraca" moastele sunt schimbate de trei ori pe an, iar in aceste momente speciale - ferite de ochiul publicului - nimeni nu poate umbla la racla.

Racla este din lemn de chiparos invelit in argint, fiind cea de-a treia in care stau moastele de la aducerea lor la Iasi. Prima a ars in marele incendiu de la "Trei Ierarhi" (1888) - cand, printr-o minune, Moastele au ramas intacte, iar doua se afla in depozitul Mitropoliei

La Bucuresti , anul 1944

Cele şapte minuni

 Ana era o fetiţă de 9 ani care trăia într-un sat. Fetiţa terminase clasa a IV-a şi aflase cu bucurie că a fost admisă în clasa a V-a la una dintre cele mai bune şcoli din oraşul învecinat. În prima zi de şcoală, Ana a mers în grabă spre autobuz, nerăbdătoare să ajungă la şcoală.

Când a ajuns, fetiţa a cerut câteva indicaţii altor elevi pentru a reuşi să ajungă în clasa sa. Pentru că Ana era îmbrăcată modest şi ştiind că este dintr-un sat mic, copiii au început să râdă de ea. În scurt timp, a venit şi profesorul şi le-a cerut tuturor să facă liniște, a prezentat-o elevilor pe Ana şi le-a spus că ea le va fi colegă de acum înainte. Ora a început şi profesorul le-a cerut elevilor să fie pregătiți pentru un test de câteva minute. El le-a cerut atunci copiilor să scrie care sunt cele şapte minuni ale lumii.

Toți au început să scrie repede. Ana însă scria mult mai încet decât colegii săi.

După ce copiii au predat foaia, mai puţin Ana, profesorul a venit lângă fetiţă să vadă dacă s-a întâmplat ceva. “Nu-ţi face griji, Ana. Scrie ce ştii, restul elevilor au terminat atât de repede pentru că au învăţat despre ele în urmă cu două zile.”

Atunci, Ana îi spune profesorului: “Mă gândeam că sunt atât de multe lucruri şi e greu să aleg doar şapte.” Apoi i-a înmânat foaia profesorului.

Profesorul a început să citească cu voce tare răspunsurile copiilor şi majoritatea erau corecte: Mare Zid Chinezesc, Coloseumul, Stonehedge, Marea Piramidă din Giza, Turnul din Pisa, Tajmahal, Grădinile suspendate din Babylon şi tot aşa.

Profesorul era fericit că elevii au ţinut minte tot ce i-a învăţat. Când a ajuns la răspunsurile Anei a început să citească: Cele şapte minuni sunt – să poţi să vezi, să poţi să auzi, să simţi, să râzi, să gândeşti, să fii bun, să iubeşti!

Profesorul a rămas uluit, iar toată clasa a amuţit. Astăzi, o fetiţă dintr-un mic sat uitat de lume le-a reamintit care sunt cele mai importante daruri pe care fiecare dintre noi le-a primit şi care sunt adevărate minuni...

POMENIREA MINUNII SFÂNTULUI ARHANGHEL MIHAIL IN COLOSE

Când a trecut prin Frigia ca să propovăduiască Evenghelia, Sfântul Apostol Ioan a prorocit o apropiată vizită providenţială a prinţului arhanghelilor, Mihail, în locul numit Heretopa. Şi într-adevăr, la puţin timp, în acel loc în mod minunat a izbucnit din pământ un izvor vindecător de toată boala. Unul din multii credincioşi care s-au perindat pe la acest izvor, a cărui fiică s-a vindecat prin această apa, a contruit pe acel loc, în semn de recunoştiinţa, o mica biserică închinată Arhanghelului Mihail.

Nouăzeci de ani mai târziu, în această biserică s-a aşezat, spre a practica asceza şi a servi la altar, un tânăr numit Arhip, originar din Hierapolis. Pentru zelul şi dragostea acestui tânăr atlet al lui Hristos, Dumnezeu i-a dat harul de a face minuni şi vindecări. Dar oarecare elini, aprinşi de zavistie din pricina minunilor preamărite ce se făceau în biserica Arhistrategului Mihail, au vrut să abată râul care curgea acolo aproape şi să-l pornească asupra Bisericii, că să înece şi Biserică şi să piardă şi pe Arhip. Dar dumnezeiescul Arhistrateg, însuşi arătându-se şi poruncind lui Arhip să se îmbărbăteze, a lovit cu un toiag piatră, şi făcând cale apei printr-însă, de atunci până în ziua de astăzi, se vede cum acolo este înghiţită apa şi se mistuieşte.